Cum te iubesc? Să-ncerc o-nşiruire.
Adânc şi larg, şi-nalt atât cât poate
Atinge al meu suflet când străbate
Spre graţie, spre tot, spre nesfârşire.
Şi te iubesc cu zilnica iubire,
În paşnic fel, în zori, pe scăpătate
Şi slobod, cum te lupţi pentru dreptate.
Curat, aşa cum fug de linguşire.
Şi te iubesc cu patimă avută
În vechi dureri şi cu credinţa care
Părea, cu sfinţi copilăreşti, pierdută.
Şi te iubesc cu zâmbet, plâns, suflare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu